Bolile de inima au factori de risc pe care nu ii putem controla (varsta, istoricul familial, sexul – barbatii sunt mai afectati de boli coronariene si de atac de cord decat femeile) si factori de risc asupra carora putem actiona.
Factorii care depind de noi sunt cei cu influenta cea mai mare, de aceea tine in primul rand de ceea ce facem noi daca ne mentinem sau nu o inima sanatoasa.
Care sunt principalii factori de risc asupra carora putem actiona?
Fumatul: mareste ritmul cardiac si tensiunea, deterioreaza vasele de sange. Fumatul creste de 3-4 ori riscul aparitiei afectiunilor inimii.
Stresul - acesta creste ritmul cardiac, tensiunea arteriala putand avea oscilatii ample si rapide urmare a stresului. Stresul mareste tensiunea, uzeaza inima si creste riscul atacului de cord.
Consumul de grasimi trans (margarina, prajeli, produse de patiserie si de fast food, deserturi gen napolitane ori anumite sortimente de ciocolata etc.). Am ales sa il prezentam ca factor de risc separat deoarece consumul acestor grasimi artificiale, rezultate in urma prepararii termice si a hidrogenarii, reprezinta deja un fenomen de masa, o maladie a societatii contemporane. Consumul acestor grasimi este mai nociv pentru inima decat aportul de grasimi saturate si decat cel de dulciuri “pure” (cum este dulceata). Grasimile trans cresc colesterolul si degradeaza vasele de sange. “Eficienta” lor in acest sens este foarte ridicata.
Consumul in exces de grasimi saturate si de carbohidrati rafinati. Grasimi saturate inseamna grasimile animale, mai putin grasimea de peste. Carbohidrati rafinati: dulciuri, paine alba si paste din faina alba, patiserie (care include, pe deasupra, si grasimi trans) etc.
Sedentarismul – este un factor important de risc. Miscarea ajuta la normalizarea tensiunii arteriale – in mod direct, dar si prin diminuarea stresului, la reducerea colesterolului si (in mod direct) la tonifierea inimii.
Excesul de sare. Acesta contribuie semnificativ la cresterea tensiunii arteriale. Tensiunea marita reprezinta un factor direct al bolilor de inima.
Consumul excesiv de alcool, care creste frecventa cardiaca si nivelul colesterolului.
Efortul fizic extrem – la fel sau chiar mai mult decat stresul puternic, creste rapid ritmul cardiac si poate produce desprinderea unor depozite de grasimi de pe peretii arterelor, conducand astfel la accidente vasculare prin obstructionarea vaselor.
Dieta hipercalorica si excesul de greutate. Aportul alimentar supradimensionat creste colesterolul si masa corporala. Excesul de greutate, in afara faptului ca suprasolicita inima, este deseori (si in special la barbati) un semn ca organele interne sunt “invelite” in grasime.
Diabetul: glicemia crescuta favorizeaza degradarea vaselor sanguine si a inimii. Diabetul are la randul lui factori de risc asupra carora nu putem actiona si factori de risc controlabili, acestia din urma fiind si cei mai importanti.
Expunerea la frig si/sau la variatii bruste de temperatura. Acestea solicita sistemul vascular si, prin urmare, inima.
Oboseala si lipsa somnului – actioneaza asemanator stresului, crescand nivelul hormonilor de stres si tensiunea arteriala. Nu cauzeaza fluctuatii bruste ale batailor inimii, de aceea riscul nu este unul ridicat in cazul suprasolicitarii pe intervale mici de timp. Pe termen lung insa, slabesc inima si cresc riscul de atac de cord.
Deshidratarea – suprasolicita inima prin cresterea vascozitatii sangelui. Poate aparea in urma expunerii prelungite la caldura si/sau a efortului fizic de durata. Este favorizata de diabet si de dezechilibre electrolitice initiale (aparute urmare a unor cauze alimentare – cafea, alcool, zaharuri, surse de potasiu consumate in exces, lipsa de sare etc.). Este destul de rar cauza a suprasolicitarii inimii sau a unor accidente cardiace, deoarece in majoritatea situatiilor simtim din timp semnele ei, le constientizam iar sursele de apa ne sunt la indemana.
In general, acesti factori se potenteaza reciproc. Spre exemplu, o noapte nedormita (sau in care ati dormit doar cateva ore) si o masa sarata potenteaza riscul generat de un antrenament fizic intens, in timpul caruia va suprasolicitati organismul: ritmul cardiac si tensiunea pot creste, de data asta, foarte mult. Daca peretii arterelor sunt afectati de placi de grasime, urmare a dietei nesanatoase, avem deja “reteta” pentru un foarte probabil accident vascular.
Sursa : SA FII TU SANATOS !
Factorii care depind de noi sunt cei cu influenta cea mai mare, de aceea tine in primul rand de ceea ce facem noi daca ne mentinem sau nu o inima sanatoasa.
Care sunt principalii factori de risc asupra carora putem actiona?
Fumatul: mareste ritmul cardiac si tensiunea, deterioreaza vasele de sange. Fumatul creste de 3-4 ori riscul aparitiei afectiunilor inimii.
Stresul - acesta creste ritmul cardiac, tensiunea arteriala putand avea oscilatii ample si rapide urmare a stresului. Stresul mareste tensiunea, uzeaza inima si creste riscul atacului de cord.
Consumul de grasimi trans (margarina, prajeli, produse de patiserie si de fast food, deserturi gen napolitane ori anumite sortimente de ciocolata etc.). Am ales sa il prezentam ca factor de risc separat deoarece consumul acestor grasimi artificiale, rezultate in urma prepararii termice si a hidrogenarii, reprezinta deja un fenomen de masa, o maladie a societatii contemporane. Consumul acestor grasimi este mai nociv pentru inima decat aportul de grasimi saturate si decat cel de dulciuri “pure” (cum este dulceata). Grasimile trans cresc colesterolul si degradeaza vasele de sange. “Eficienta” lor in acest sens este foarte ridicata.
Consumul in exces de grasimi saturate si de carbohidrati rafinati. Grasimi saturate inseamna grasimile animale, mai putin grasimea de peste. Carbohidrati rafinati: dulciuri, paine alba si paste din faina alba, patiserie (care include, pe deasupra, si grasimi trans) etc.
Sedentarismul – este un factor important de risc. Miscarea ajuta la normalizarea tensiunii arteriale – in mod direct, dar si prin diminuarea stresului, la reducerea colesterolului si (in mod direct) la tonifierea inimii.
Excesul de sare. Acesta contribuie semnificativ la cresterea tensiunii arteriale. Tensiunea marita reprezinta un factor direct al bolilor de inima.
Consumul excesiv de alcool, care creste frecventa cardiaca si nivelul colesterolului.
Efortul fizic extrem – la fel sau chiar mai mult decat stresul puternic, creste rapid ritmul cardiac si poate produce desprinderea unor depozite de grasimi de pe peretii arterelor, conducand astfel la accidente vasculare prin obstructionarea vaselor.
Dieta hipercalorica si excesul de greutate. Aportul alimentar supradimensionat creste colesterolul si masa corporala. Excesul de greutate, in afara faptului ca suprasolicita inima, este deseori (si in special la barbati) un semn ca organele interne sunt “invelite” in grasime.
Diabetul: glicemia crescuta favorizeaza degradarea vaselor sanguine si a inimii. Diabetul are la randul lui factori de risc asupra carora nu putem actiona si factori de risc controlabili, acestia din urma fiind si cei mai importanti.
Expunerea la frig si/sau la variatii bruste de temperatura. Acestea solicita sistemul vascular si, prin urmare, inima.
Oboseala si lipsa somnului – actioneaza asemanator stresului, crescand nivelul hormonilor de stres si tensiunea arteriala. Nu cauzeaza fluctuatii bruste ale batailor inimii, de aceea riscul nu este unul ridicat in cazul suprasolicitarii pe intervale mici de timp. Pe termen lung insa, slabesc inima si cresc riscul de atac de cord.
Deshidratarea – suprasolicita inima prin cresterea vascozitatii sangelui. Poate aparea in urma expunerii prelungite la caldura si/sau a efortului fizic de durata. Este favorizata de diabet si de dezechilibre electrolitice initiale (aparute urmare a unor cauze alimentare – cafea, alcool, zaharuri, surse de potasiu consumate in exces, lipsa de sare etc.). Este destul de rar cauza a suprasolicitarii inimii sau a unor accidente cardiace, deoarece in majoritatea situatiilor simtim din timp semnele ei, le constientizam iar sursele de apa ne sunt la indemana.
In general, acesti factori se potenteaza reciproc. Spre exemplu, o noapte nedormita (sau in care ati dormit doar cateva ore) si o masa sarata potenteaza riscul generat de un antrenament fizic intens, in timpul caruia va suprasolicitati organismul: ritmul cardiac si tensiunea pot creste, de data asta, foarte mult. Daca peretii arterelor sunt afectati de placi de grasime, urmare a dietei nesanatoase, avem deja “reteta” pentru un foarte probabil accident vascular.
Sursa : SA FII TU SANATOS !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu