Bolile de inima – factori de risc

Bolile de inima au factori de risc pe care nu ii putem controla (varsta, istoricul familial, sexul – barbatii sunt mai afectati de boli coronariene si de atac de cord decat femeile) si factori de risc asupra carora putem actiona.
Factorii care depind de noi sunt cei cu influenta cea mai mare, de aceea tine in primul rand de ceea ce facem noi daca ne mentinem sau nu o inima sanatoasa.
Care sunt principalii factori de risc asupra carora putem actiona?
Fumatul: mareste ritmul cardiac si tensiunea, deterioreaza vasele de sange. Fumatul creste de 3-4 ori riscul aparitiei afectiunilor inimii.
Stresul - acesta creste ritmul cardiac, tensiunea arteriala putand avea oscilatii ample si rapide urmare a stresului. Stresul mareste tensiunea, uzeaza inima si creste riscul atacului de cord.
Consumul de grasimi trans (margarina, prajeli, produse de patiserie si de fast food, deserturi gen napolitane ori anumite sortimente de ciocolata etc.). Am ales sa il prezentam ca factor de risc separat deoarece consumul acestor grasimi artificiale, rezultate in urma prepararii termice si a hidrogenarii, reprezinta deja un fenomen de masa, o maladie a societatii contemporane. Consumul acestor grasimi este mai nociv pentru inima decat aportul de grasimi saturate si decat cel de dulciuri “pure” (cum este dulceata). Grasimile trans cresc colesterolul si degradeaza vasele de sange. “Eficienta” lor in acest sens este foarte ridicata.
Consumul in exces de grasimi saturate si de carbohidrati rafinati. Grasimi saturate inseamna grasimile animale, mai putin grasimea de peste. Carbohidrati rafinati: dulciuri, paine alba si paste din faina alba, patiserie (care include, pe deasupra, si grasimi trans) etc.
Sedentarismul – este un factor important de risc. Miscarea ajuta la normalizarea tensiunii arteriale – in mod direct, dar si prin diminuarea stresului, la reducerea colesterolului si (in mod direct) la tonifierea inimii.
Excesul de sare. Acesta contribuie semnificativ la cresterea tensiunii arteriale. Tensiunea marita reprezinta un factor direct al bolilor de inima.
Consumul excesiv de alcool, care creste frecventa cardiaca si nivelul colesterolului.
Efortul fizic extrem – la fel sau chiar mai mult decat stresul puternic, creste rapid ritmul cardiac si poate produce desprinderea unor depozite de grasimi de pe peretii arterelor, conducand astfel la accidente vasculare prin obstructionarea vaselor.
Dieta hipercalorica si excesul de greutate. Aportul alimentar supradimensionat creste colesterolul si masa corporala. Excesul de greutate, in afara faptului ca suprasolicita inima, este deseori (si in special la barbati) un semn ca organele interne sunt “invelite” in grasime.
Diabetul: glicemia crescuta favorizeaza degradarea vaselor sanguine si a inimii. Diabetul are la randul lui factori de risc asupra carora nu putem actiona si factori de risc controlabili, acestia din urma fiind si cei mai importanti.
Expunerea la frig si/sau la variatii bruste de temperatura. Acestea solicita sistemul vascular si, prin urmare, inima.
Oboseala si lipsa somnului – actioneaza asemanator stresului, crescand nivelul hormonilor de stres si tensiunea arteriala. Nu cauzeaza fluctuatii bruste ale batailor inimii, de aceea riscul nu este unul ridicat in cazul suprasolicitarii pe intervale mici de timp. Pe termen lung insa, slabesc inima si cresc riscul de atac de cord.
Deshidratarea – suprasolicita inima prin cresterea vascozitatii sangelui. Poate aparea in urma expunerii prelungite la caldura si/sau a efortului fizic de durata. Este favorizata de diabet si de dezechilibre electrolitice initiale (aparute urmare a unor cauze alimentare – cafea, alcool, zaharuri, surse de potasiu consumate in exces, lipsa de sare etc.). Este destul de rar cauza a suprasolicitarii inimii sau a unor accidente cardiace, deoarece in majoritatea situatiilor simtim din timp semnele ei, le constientizam iar sursele de apa ne sunt la indemana.
In general, acesti factori se potenteaza reciproc. Spre exemplu, o noapte nedormita (sau in care ati dormit doar cateva ore) si o masa sarata potenteaza riscul generat de un antrenament fizic intens, in timpul caruia va suprasolicitati organismul: ritmul cardiac si tensiunea pot creste, de data asta, foarte mult. Daca peretii arterelor sunt afectati de placi de grasime, urmare a dietei nesanatoase, avem deja “reteta” pentru un foarte probabil accident vascular.

Sursa : SA FII TU SANATOS !

Laptele – Cat este de sanatos si ce procedeu de sterilizare ii mentine cel mai bine calitatile?

Pe de o parte, laptele contine proteine de calitate (in primul rand caseina), saruri minerale esentiale organismului si vitamine.
Mineralele din lapte: calciu, potasiu, sodiu, magneziu, clor, fier, cupru, iod, fosfor, zinc, aluminiu. Dintre acestea, in cantitati ridicate sunt potasiul, calciul, magneziul si sodiul. Fierul din lapte (din cel neimbogatit cu fier) este insuficient.
Vitamine – laptele contine aproape toate vitaminele, cantitatile fiind moderate. Vitamina C aproape lipseste (si, oricum, este partial sau total distrusa prin fierbere). Vitaminele liposolubile (A, D, E, K) se gasesc in cantitati mai ridicate in laptele integral (fata de cel semidegresat/degresat).
Pe de alta parte, daca ne referim la adulti, principalul dezavantaj al laptelui sta in grasimile saturate. In plus, multi adulti dezvolta intoleranta la lactoza  - principala glucida din lapte (mai ales cei ce consuma rar lapte).
Desi au existat populatii numeroase care se bazau pe consumul de lapte si de lactate (si azi mai exista grupuri si populatii pentru care laptele este aliment de baza), astazi stim cu certitudine ca laptele reprezinta, pentru adulti, un “rau relativ necesar”. Creste colesterolul, riscul afectiunilor cardiace, dar este sursa de calciu si de proteine de calitate. Consumand peste, carne slaba si diversificandu-ne sursele de calciu, putem diminua consumul de lapte (si de lactate in general) fara pierderi pentru sanatate.
Laptele (si celelalte lactate) nu trebuie eliminat(e) din alimentatie, ci consumat(e) in cantitati moderate.
Este mai bun laptele crud, laptele fiert, laptele pasteurizat (la temperaturi joase - sub 100 de grade Celsius) sau laptele UHT (ultra high temperature)?
Laptele crud este singurul care isi pastreaza enzimele benefice pentru organism. Pe de alta parte, laptele crud contine, de multe ori, microorganisme patogene care pot aduce numeroase boli, unele grave (antrax, tuberculoza etc.). De aceea, laptele crud nu reprezinta o optiune pentru consum.
Dintre variantele de sterilizare a laptelui, alegerea de baza este cea intre un lapte incalzit mai mult timp la o temperatura mai mica si un lapte incalzit la o temperatura mare (de peste 100 de grade Celsius) pentru un timp scurt (de doar cateva secunde). Eficienta sterilizarii este aceeasi de la o metoda la alta, laptele fiert, pasteurizat si sterilizat UHT (incalzit pentru 3-4 secunde la 140-150 de grade Celsius) fiind toate sigure pentru consum.
In privinta pastrarii calitatilor nutritive, afectate de combinatia temperatura – durata de mentinere a temperaturii sunt, in cazul laptelui, doar vitaminele. Este vorba in fapt numai despre vitaminele B1, B5 si, mai putin, A. Daca in privinta vitaminei A cele 3 modalitati de sterilizare dau rezultate asemanatoare (cu un usor avantaj pentru UHT), vitaminele B1 si B5 se pastreaza in mod cert mai bine prin procedeul UHT.
Calea cea mai sanatoasa este, asadar, incalzirea pentru cat mai putin timp, chiar daca la o temperatura mai ridicata (UHT).
In privinta speciei, laptele de vaca este cel mai putin concentrat in nutrientii de baza – proteine, lipide si glucide. Raportul masic dintre proteine si grasimi, cel care ne intereseaza (si pe care il dorim cat mai mare), este aproximativ acelasi pentru laptele de vaca, de capra si de oaie, in jur de 1 (cu un usor dezavantaj pentru laptele de oaie, care are un raport putin subunitar).
Laptele degresat (si in general lactatele degresate) nu mai are (au) dezavantajul grasimilor saturate, dar nici avantajul vitaminelor liposolubile (ale caror cantitati vor tinde, evident, tot catre o).
Din perspectiva echilibrului dintre grasimi si vitamine, alegerea cea mai buna dintre lactate este cea din zona lactatelor usoare, dar integrale (nu degresate, nici semidegresate): lapte integral, iaurt/lapte batut/sana/chefir integral(a), branza dulce de vaci, cas (din lapte nedegresat sau cel mult semidegresat). Daca sunteti la regim alegeti, totusi, laptele si iaurtul semidegresate.

Sursa : SA FII TU SANATOS !

Varza merita un loc aparte în medicina naturista

Originara din Europa, aceasta leguma exista de cel putin treimii de ani. Astazi, consumatorul poate alege între mai multe soiuri de varza. Dar pentru a ajunge la acest rezultat, au fost necesare secole de rabdare si nenumarate încrucisari.

Indicatii

Varza merita un loc aparte în medicina naturista. Ea da forta si vitalitate. Timp de sase sute de ani, varza a fost principalul medicament al romanilor. Consumatorul nu o cunoaste suficient pentru ca, în general, folosirea ei nu depaseste stadiul culinar.
Este o mina de saruri minerale: calciu, sulf, fosfor, potasiu, magneziu, cupru etc. si de vitamine: C, B, A, H, K.
Clorofila pe care o contine favorizeaza producerea hemoglobinei din sânge, al carei rol este vital în transportul oxigenului.
Varza contribuie la tratarea anemiilor si starilor de oboseala. Ea revitalizeaza si remineralizeaza bolnavii si convalescentii.
Extraordinara eficienta a verzei se observa atât în tratamentele interne, cât si în cele externe. In ultimele decenii, varza a fost obiectul a numeroase studii. Din leac „babesc", ea a primit statutul de medicament natural. Varza poate fi folosita în tratamentul a circa 80 de boli. Puterile ei se întind pâna la prevenirea cancerului de origine metabolica.
în tratamentele externe, efectele pozitive sunt incomensurabile. Printre practicienii terapiilor naturiste îl putem aminti pe doctorul Blanc, de la azilul din Romans, care a obtinut la pacientii sai rezultate uimitoare, cu cataplasme cu frunze de varza.
Sa amintim si povestea vestitului capitan Cook, care, dupa o furtuna, sfatuit de medicul de bord, i-a salvat de la gangrena pe marinarii raniti, prin simple cataplasme cu frunze de varza aplicate pe partile necrozate.
Deci, varza are un efect de regenerare a tesuturilor. Recent, doi cercetatori americani au descoperit ca varza contine un antibiotic natural care, asociat cu vitamina H, explica proprietatile sale cicatrizante.
în afara puterii sale antinecrozante, varza se dovedeste a fi si un puternic antiscorbutic, un excelent reechilibrant nervos si un stimulent al imunitatii naturale.
Diabeticii o pot consuma, deoarece varza contribuie la reglarea valorii glicemiei, fapt demonstrat de experiente, chiar daca principiul activ nu a fost descoperit înca de oamenii de stiinta.
Pentru a obtine efecte pozitive, se recomanda sa se consume varza cel putin trei saptamâni. Se va mânca mai des varza cruda, cu foile bine spalate, taiate fâsii si servite ca aperitiv cu putin ulei de masline, sare si suc de lamâie.
Unele persoane care nu suporta varza considera ca procedeaza bine fierbând-o în doua ape. Aceasta operatie nu numai ca distruge o mare parte din pretioasele ei elemente, ci o face si deosebit de indigesta. De aceea, este mult mai simplu si mai sanatos sa fie fiarta pe abur sau înabusit, pentru a-si pastra aproape intacte elementele componente si pentru a deveni perfect asimilabila de catre stomacurile delicate.
Toate legumele din familia verzei sunt bune: broccoli, varza de Bruxelles etc. Dar cel mai des utilizate în medicina populara pentru eficienta lor sunt varza rosie si varza alba, aceasta din urma fiind mai bogata în clorofila.
Urmata cu regularitate, cura de varza previne bolile degenerative.
Trecem în revista câteva boli ameliorate sau vindecate datorita verzei.

Frunza uz intern

Acnee: varza cruda sau fiarta.
Ascita: varza cruda sau fiarta înabusit. Profesorul L Binet a studiat proprietatile verzei la un bolnav ce prezenta ascita:
„La un astfel de bolnav, afirma el, supus unui regim îmbogatit cu varza de toate soiurile, se constata o crestere puternica a diurezel: în aceste conditii, dupa câteva zile de tratament, se înregistreaza o puternica crestere a eliminarilor urinare, si am vazut multi pacienti a caror stare s-a ameliorat uimitor datorita acestei metode."'
Constipatie: în acest caz se foloseste lichidul obtinut dupa primele clocote ale apei în care a fiert varza; se bea o ceasca înainte de fiecare masa.
Diaree, dizenterii: se consuma varza fiarta si se bea apa în care a fiert varza.
Eczeme: varza cruda sau fiarta înabusit.
Dureri musculare, reumatismale, guta: se consuma în mod regulat varza cruda si fiarta pe abur sau înabusit.
Infectii intestinale: varza acra, doua linguri în fiecare dimineata. Bineînteles, este vorba de varza acra obtinuta prin fermentatie cu sare, nu prin metode chimice.
Scorbut: varza cruda. îmbatrânire: varza cruda si fiarta.

Frunze - uz extern

Este necasar sa se foloseasca varza netratata chimic si sa se urmeze aceste recomandari simple:
— îndepartati cu foarfeca nervurile groase centrale si muiati foile prin presare cu facaletul, cu o sticla sau cu fierul de calcat caldut pâna la aparitia sucului.
— Tineti câteva secunde foile deasupra unei flacari.
— Aplicati foile în trei sau patru straturi pe portiunea ce trebuie tratata si fixati-le cu un bandaj.
în majoritatea cazurilor, efectul se produce dupa trei-patru ore. Aceasta catapiasma provoaca o încalzire locala greu suportabila, semn evident al actiunii sale curative. Este suficient sa o scoateti si sa aplicati alte foi proaspete, presate.
Dureri musculare, reumatism, guta: cataplasme aplicate de trei ori pe zi.
Nevralgii (dentare, faciale, reumatismale, sciatica): aplicarea foilor pe toata zona dureroasa. Alinarea se produce lent. In aceste cazuri, se recomanda sa nu se lase foile pâna la aparitia senzatiei de caldura. Seara se schimba catapiasma si se lasa toata noaptea.
Pneumonie: se acopera tot toracele cu frunze de varza. Se pastreaza aceasta catapiasma cam patru ore. Seara, se face o noua catapiasma si se lasa toata noaptea.
Pleurezie, pleurita, tuberculoza: catapiasma în timpul noptii.
Astm, bronsita: aplicarea foilor de varza în zona inferioara a plamânilor, ca si pe piept si pe gât.
Ulcer varicos, varice, flebite, arterite: se aplica trei straturi de frunze de varza, fixate cu un bandaj nu prea strâns si se lasa toata noaptea. Dupa cum am vazut, foile au proprietati cicatrizante. Acest tratament va fi repetat timp de mai multe saptamâni. In tratarea ulcerelor varicoase, doctorul Dufour a obtinut rezultate excelente. Doar persoanele cu varice mari vor apela la un specialist.
Crapaturi ale pielii: aplicati frunze de varza îmbibate în ulei de masline. Se tine catapiasma timp de trei ore si se schimba de doua ori pe zi.
Diaree, dizenterii, dureri gastrice sau intestinale: catapiasma pe abdomen si în regiunea ficatului. Se schimba din patru în patru ore. Se aplica si o catapiasma care se tine toata noaptea. Foile astfel folosite nu au nici o influenta asupra digestiei.
Cistita, retentie de urina: catapiasma aplicata pe partea inferioara a abdomenului; se lasa toata noaptea. Daca este necesar, se aplica si în timpul zilei.
Sinovite: se aplica foile de varza, dupa ce acestea au fost tinute doua minute într-o cratita cu apa clocotita. Trei cataplasme pe zi, schimbate la trei ore. Inflamatia dispare în câteva zile.
Rinichi (colici nefritice, litiaza): catapiasma cu frunze de varza; se lasa patru ore în timpul zilei, si se aplica o catapiasma pe toata durata noptii.
Ficat (colici hepatice, ficat marit, insuficienta hepatica, afectiuni ale vezicii biliare): se pun cataplasme din trei sau patru straturi de foi, de trei ori pe zi, si o catapiasma seara, care se lasa pâna dimineata.
Pinten calcanean: doua foi de varza tinute obligatoriu deasupra unei flacari. Imediat se învelesc cu ele calcâiul si glezna. Se fixeaza cu un bandaj usor (de exemplu tifon sau o punga de plastic). Se lasa cel putin o ora. Se aplica de trei ori pe zi, timp de cel putin o luna.
Rani, plagi, muscaturi, necroza: foile trebuie sa depaseasca marginile plagii. Se schimba catapiasma la un interval de patru ore. Se curata bine plaga înainte de o noua pansare. Eventual, daca rana nu este prea grava, se poate lasa o catapiasma toata noaptea, fara a o schimba din patru în patru ore.
Adenite, abcese, antrax (pustula maligna), furuncule, panaritii: o catapiasma din patru în patru ore în timpul zilei sau toata noaptea. Se continua tratamentul pâna la vindecarea completa.
Bataturi: se taie în fâsii mici o foaie de varza si se aplica pe batatura. Se schimba de trei ori pe zi, pâna la disparitia acesteia.

Suc de varza - uz intern

Doza medie este de doua pahare pe zi. Dureri musculare, reumatism, guta.
Ulcer gastric, gastrita: pâna la trei pahare de suc între mese. Rezultatele sunt adesea spectaculoase!
Enterite, infectii intestinale.
Rahitism.
Stari de irascibilitate nervoasa.
Oligurie.
Paraziti intestinali: un pahar pe zi, trei dimineti la rând, pe stomacul gol. Acest tratament poate dura trei sau patru luni.
Ulcer duodenal, colita, boala lui Chron: Raymond Dextreit afirma ca sucul de varza este cel mai eficient dintre toate pansamentele gastrice si cicatrizanteie, daca se bea de la un sfert la o jumatate de litru de suc pe zi, în mai multe prize, între mese.
Boli articulare.
Anemie, stare generala de oboseala.
Bronsite, afectiuni pulmonare: se spala o varza rosie mare, se da prin mixer. Se adauga la suc o cantitate egala de miere. Se fierbe pâna când acest amestec capata consistenta unui sirop. Se iau câte patru linguri pe zi (reteta doctorului Leclerc).
Demineralizare. Scorbut.
Seboree: se bea suc de varza, si, în paralel, se frictioneaza partile afectate cu aceasta lotiune de mai multe ori pe zi.
îmbatrânire.
Pentru a fi eficienta, cura cu suc de varza trebuie facuta timp de mai multe saptamâni.

Suc de varza - uz extern

Angina: gargara de mai multe ori pe zi.
Afonie (pierderea vocii): se face de mai multe ori pe zi gargara cu suc la care s-a adaugat putina miere.
Coriza, sinuzita: se instileaza câte o jumatate de lingurita de suc proaspat stors în fiecare nara. Se repeta de doua ori pe zi.
Pecingine, dermatoze: se aplica suc de varza dimineata, dupa-amiaza si seara.
Blefarite, conjunctivite, iritatii oculare: se instileaza câteva picaturi de suc proaspat preparat, înainte de culcare.
Ten gras, piele flasca: lotiune cu suc de varza; revitalizeaza tesuturile.

Sursa : RETETE ONLINE

Topul alimentelor care scad nivelul de colesterol rau

Colesterolul este un compus organic din grupa lipidelor, cu rol in reglarea permeabilitatii membranelor celulare, in metabolism, in sinteza unor hormoni (hormoni de stres, hormoni sexuali), a acizilor biliari si a unor vitamine. De asemenea, colesterolul influenteaza legaturile neuronale si reactia eficienta a sistemului imunitar.
Cea mai mare parte din colesterol este, in general, obtinut din alimente (iar o parte mai mica este fabricat de organism).
Daca este in exces, se depune pe peretii vaselor de sange sau/si, sub forma de calculi, in vezica biliara.
Colesterolul rau este cel din LDL (lipoproteinele cu densitate mica, concentrate in colesterol). Cresterea nivelului LDL la peste 1,6 grame pe litru genereaza cresterea riscului coronarian.
Alimentatia actuala tinde sa favorizeze excesul de colesterol in organism, exces potentat si de sedentarism.
Topul alimentelor care reduc nivelul de colesterol rau / previn asimilarea sa:

- usturoiul (crud), datorita numeroaselor substante active care au in compozitia lor sulf, substante ce impiedica depunerea colesterolului pe vasele de sange, si datorita enzimelor continute;
- ceapa (cruda), datorita acizilor, a sulfurilor continute si a uleiului sau volatil;
- merele, datorita unor flavonoizi cu actiune specifica asupra colesterolului rau;
- grapefruit-ul, datorita continutului de licopen si acizi;
- cerealele integrale, prin continutul de vitamine B (B3, B6 si B8 au rol in scaderea colesterolului rau) si prin cel de fibre (fibrele grabesc tranzitul intestinal, lasand mai putin timp pentru absorbtia grasimilor; asadar, fibrele previn excesul de colesterol);
- nucile, migdalele, semintele de dovleac si semintele de floarea-soarelui, datorita acizilor grasi sanatosi si a unor minerale continute (magneziu, sodiu); trebuie consumate in stare cruda;
- pestele gras (datorita grasimilor bune continute);
- soia (daca folositi soia boabe, de la plafar);
- maslinele si uleiul extravirgin de masline (in stare cruda).

Sursa : site SA FII TU SANATOS 

Ce alegem cand…nu avem de ales? Fast Food cu pierderi minime pentru sanatate

Stim deja ce trebuie sa alegem daca tinem la o dieta sanatoasa. Cu toate acestea, exista si momente (destule, din pacate…) cand pur si simplu nu avem timp pentru o masa “socotita”. Traim o viata “pe fuga”, timpul este principalul factor de presiune, de stres, cele 24 de ore ale zilei nu ne mai ajung. Uneori nu avem de ales, trebuie sa luam masa “din mers”, in oras. Si in aceasta situatie, exista alegeri foarte nocive, alegeri nocive si alegeri mai putin nocive. Ce alegem, asadar, in aceste conditii, ca sa avem cat mai putin de pierdut?
Inainte de toate, haideti sa largim notiunea de fast food la toate produsele alimentare pe care le putem cumpara si consuma rapid, “in drum”.
Iaurtul de baut. Uneori, in drumul vostru gasiti un magazin de unde va puteti lua rapid iaurt de baut. Ar trebui sa dureze maximum 2 minute. Exista, in plus, shaormerii care vand separat si ayran. Puteti consuma iaurtul chiar din mers, nu conteaza daca unii v-ar putea considera ciudat(a). Sanatatea voastra este cea care conteaza!
Covrigii – reprezinta un compromis fara efecte negative semnificative, mai ales daca sunt bine facuti. Cand mancam “din mers” tindem sa nu mestecam bine mancarea, iar stomacul poate avea de suferit. Covrigii bine facuti actioneaza, datorita amidonului continut, ca si pansament gastric.
Covrigii nu contin decat faina, apa, sare, susan sau mac, eventual putin zahar (in functie de sortiment). Este o compozitie simpla, fara substante nocive pentru organism.
Shaorma, dar nu oricum. Shaorma poate fi o mancare “acceptabila” din punct de vedere al sanatatii, daca alegeti o varianta mai simpla: cereti sa nu va puna deloc maioneza, nici cartofi. Riscul unei carni vechi, de proasta calitate ori “pregatite” cu potentiatori de gust si conservanti nocivi ramane.
Cornuri simple, cu branza, ciocolata sau gem. In acest caz, consumati o singura bucata. Cereti fara zahar pudrat/daca deja este pudrat cu zahar, indepartati zaharul. Atentie: nu consumati niciun produs de patiserie care contine foietaj, indiferent de felul foietajului (strudele, placinte etc.). Nu consumati nici gogosi/langosi/scovergi. Combinatia faina – ulei - zahar (ulei de proasta calitate si preparat termic) este foarte nociva! In plus, aceste produse sunt de obicei mai dulci decat cornurile. Produsele fainoase tip corn au un continut foarte redus de ulei si sunt mai putin dulci, chiar si cele care au in compozitie un aliment dulce.
Important: daca mancati in timpul mersului, incetiniti putin ritmul, astfel incat respiratia sa nu fie accelerata, sa mestecati bine mancarea si sa nu riscati sa va inecati!

Sursa : site SA FII TU SANATOS !

5 trucuri pentru o viata mai activa

Ar trebui sa fie foarte simplu: minim 45 – 60 de minute de sport pe zi, in ritm sustinut, si prevenim acumularea de kilograme. Simplu…de zis. De facut este, de obicei, “ceva” mai greu. Fie ca vorbim despre comoditate, despre rezistenta scazuta la efort ori chiar despre lipsa timpului, cert este ca multi dintre cele/cei care “se hotarasc” ca “de maine” sa faca sport, stabilind uneori chiar si o durata zilnica minima pentru miscare, renunta la “program” dupa cel mult 2-3 saptamani (asta in cazul fericit in care se apuca…).
Pentru a veni in ajutorul vostru, acelora care va regasiti in categoria descrisa, va propun cateva “trucuri” care va vor ajuta sa va puneti in miscare fara sa “faceti sport” propriu-zis (chiar si ideea in sine de a “face sport” este, uneori si pentru unii dintre noi, stresanta), si cu pierdere minima/nula de timp. Atentie insa: folositi trucurile ca si elemente complementare sportului, nu ca si inlocuitor al sau. Macar in weekend trebuie sa va gasiti putin timp si sa va mobilizati pentru a “face sport”!
“Trucurile” acestea ar trebui sa fie lucruri cunoscute de catre noi toti, doar ca le uitam/nu le constientizam.
1) Mergeti la serviciu cu masina? Daca nu aveti motive practice si “puternice” pentru a face acest lucru (de exemplu, economie de timp de 2*30 de minute), alegeti mersul pe jos (daca serviciul este aproape) sau mersul cu transportul in comun. In cazul folosirii transportului in comun, aveti de mers pe jos macar intre casa si statie, respectiv statie si servici. In plus, puteti cobori cu o statie mai repede/urca dupa ce mergeti o statie pe jos, la intoarcere – daca nu luati metroul.
2) Locuiti la bloc? Daca nu suferiti de afectiuni cardio-respiratorii severe, atunci cand nu aveti bagaje grele alegeti scarile in locul liftului (evident, asta daca nu locuiti la etajul… 20:)).
3) Socotiti timpul cat va ia sa mergeti pe jos intre 2 puncte (de exemplu, de la serviciu pana la statia de autobuz). Propuneti-va un timp cu 15-20% mai mic si…mariti pasul!
4) Seara. Ati ajuns acasa. Care este primul lucru pe care il faceti dupa ce va “faceti comod”? Mancati sau va asezati in fata televizorului? Obiceiul acesta trebuie schimbat! Alegeti cateva miscari de streching, respirand lent si profund in timpul lor. Sunt necesare doar cateva minute.
5) Va place sa cantati? Aveti sau nu voce, alegeti sa cantati! Cu sau fara “ajutorul” inregistrarii. Nu trebuie neaparat sa stiti toate cuvintele, nu sunteti doar la… Megastar. Sunteti acasa, nu v-ar putea auzi decat cei dragi, care, in cel mai rau caz, se vor… amuza. Beneficiile (dumneavoastra)? Va oxigenati organismul, va cresteti capacitatea pulmonara si va puneti sangele in miscare!

Sursa : SA FII TU SANATOS

9 sfaturi pentru o iarna sanatoasa

1) Daca sunteti la dieta, nu va impuneti un regim la fel de strict ca in timpul sezonului cald. Ascultati-va organismul si cresteti usor aportul de calorii. Consumati. pe masura ce temperaturile scad, carbohidrati de calitate si grasimi bune in cantitati ceva mai mari.
2) Cresteti aportul de vitamina D (folosind surse naturale: peste gras, oua, lactate, nuci, ciuperci).
3) Serviti mancare calda. Acest lucru ajuta la mentinerea temperaturii si la buna functionare a organismului iarna.
4) Treziti-va, pe cat posibil, mai tarziu. Este bine sa adaptati orele de somn si activitatea in functie de bioritm, iar acesta este influentat de reducerea intervalului de lumina.
5) Nu faceti brusc efort fizic in frig, nici imediat dupa ce ati venit “de la frig”. Organismul trebuie pregatit pentru efort, incalzit mai ales daca este/ a fost supus temperaturilor scazute: aceasta deoarece frigul are efect vasoconstrictor.
Efortul in conditii de frig este total contraindicat cardiacilor.
Persoanele sanatoase este indicat sa nu forteze aproape de/la limita atunci cand fac sport iarna (chiar daca facem sport in spatii bine incalzite).
6) Daca suportati mai greu frigul, folositi vasodilatatoare si hipertermiante naturale: ciocolata amara, ceai de macese, scortisoara, usturoi etc.
7) Iarna este anotimpul ceaiurilor! Acestea va incalzesc, mentin aportul de lichide si de vitamine si pot ajuta la cresterea imunitatii, protejandu-va de raceli.
8) Atentie la modul in care va “echipati” in zilele geroase! Imbracamintea trebuie sa fie nu doar suficient de groasa, ci si lejera. Cand imbracamintea nu este stransa pe corp, pastrarea caldurii se realizeaza mai eficient iar mobilitatea are si ea de castigat.
9) Spuneti “Da” iesirilor si plimbarilor in aer liber, chiar si pe ger! Exceptia o fac cei care au probleme medicale din a caror cauza contactul cu frigul este contraindicat (cardiaci, bolnavi de bronsita cronica sau de astm, persoane care sufera de reumatism, cele cu anumite afectiuni ale ochilor sau ale rinichilor etc.).

Sursa : site SA FII SANATOS